Despre acea puritate rătăcită …

Bântuim într-un necunoscut al cărui lumină nici nu se mai vede. La capătul lui -întuneric -în jur -întuneric- nimic, însă și acel nimic încearcă să se strecoare prin bezna oarbă pentru  a găsi o cale. Misterul vieții noastre ne surprinde pe zi ce trece. Nu mai știm cum reacționam, nu mai știm cum sa iubim, nu mai știm cum să apreciem, nu mai știm să trăim…

Oare la capătul celălat al lumii mai există o cale de ieșire? Sau ne va bântui același întuneric până la atingerea limitei existențiale ?

Curiozității nu îi va lipsi niciodată legătura dintre cunoscut și necunoscut.

 

Advertisements